joi, 27 februarie 2020

POEMUL CA INTERJECȚIE


Costel Zăgan în Gogyohka România
Poemul ca interjecție
cu zorii în creștet
brazii hălăduiesc pe munte
cerul păstrează limita de frumusețe
ninsoarea punctează
Dumnezeu semnul exclamării

Costel Zăgan, Ode gingașe
la
Etichete:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

TIPAR SÂNGE ȘI DERȘERTĂCIUNE

 Viața Ta curge iar prin cuvinte prin cuvintele mele Doamne numai noaptea dintre morminte este floarea sublimei toamne Din cuvintele mele Do...

  • VECINUL ZERO
    Alături de copilărie apocalipsa Costel Zăgan, ODE GINGAȘE  
  • NIMIC DE TOT
     Țara-i plină de gunoaie țara-i plină de lumină de spinări care se-ndoaie traistă goală traistă plină Țara-i plină de luminăă țara-i plină d...
  • ÎNVIEREA TIMPULUI
     E magie dragă Kitty nu poezie toată faza asta cu pomii înfloriți gata să salte pământul la cer COSTEL ZĂGAN, NEPOTUL LUI KAFKA, EDITURA ECR...