Costel Zăgan: Poezia doar mă ninge
Poezia doar mai ninge
cerul Doamne e pustiu
printre rânduri plânge
Dumnezeul nostru viu
Cerul Doamne e pustiu
îngerii s-au dus la clacă
un poet nu-i prea târziu
niciunul nu vrea să tacă
Îngerii s-au dus la clacă
printre rânduri plânge
iarna asta prea săracă
poezia doar mai ninge
Cerul Doamne e pustiu
din zăpadă storc rachiu
Costel Zăgan, CEZEISME II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu